Unde ai dispăr…

Unde ai dispărut? Ce ţi-a răpit atenţia, prezenţa şi gândurile? Unde îţi împleteşti timpul şi preocupările, căci dialogul cu mine în oglindă aşteaptă în zadar ecoul tău. A rămas în urmă, ca o amintire, doar parfumul trecerii tale pe acolo. Uneori, mă surprind întrebându-mă dacă ţie nu-ţi lipseşte oglinda. Poate răspunsul nu-l vei da, deşi, acolo, oglindită, va rămâne nemişcată, aşteptarea…

 

 

Note

 

Unde ai dispărut? Ce ţi-a răpit atenţia, prezenţa şi gândurile? Unde îţi împleteşti timpul şi preocupările, căci dialogul cu mine în oglindă aşteaptă în zadar ecoul tău. A rămas în urmă, ca o amintire, doar parfumul trecerii tale pe acolo. Uneori, mă surprind întrebându-mă dacă ţie nu-ţi lipseşte oglinda. Poate răspunsul nu-l vei da, deşi, acolo, oglindită, va rămâne nemişcată, aşteptarea…

Ţi-am spus…?…Îmi plac fluturii…sunt atât de frumoşi că par vrăjiţi…când te gândeşti că praful de pe aripile lor e praf de stele, iar gândurile mele adesea au stat agâţate ca de un vis de zborul lor…poate şi spre tine! Şi…ţi-am mai spus că îmi plac macii?…oh, da!…îmi plac macii roşii, vii, plini de pasiunea fragilă şi totuşi extrem de îndrăzneaţă pe care doar unduirea dansantă din bătaia vântului le-o poate cultiva…de maci agăţ alte gânduri, doruri şi dorinţe…ei îmi pun pata de culoare pe viaţă şi parcă regăsesc curajul pe care uneori îl pierd în încercări ratate…Şi…sunt sigură că nu trebuia să-ţi mai spun…îmi plac florile…mă topesc după florile de primăvară până acolo încât aş fi în stare să port conversaţii cu ele, să le şoptesc visele ce mă ard şi să le încredinţez gândurile mele…multe…gânduri fluturi, gânduri maci, gânduri flori de primăvară proaspete, parfumate…seducătoare…

Îmi pun gândurile-n cui şi inima o agăţ de-un gând ce mă poartă spre tine…şi eu mă întreb unde ai dispărut deşi îmi laşi semne că mă aştepti…

“De ce m-ai sunat?”…”Întreabă-mă de ce nu am sunat până acum, pentru că de sunat aş fi vrut să o fac mereu şi poate tocmai asta m-a speriat.”…”Da, chiar, spune-mi ce te sperie?”…”Am să-ţi zic primul gând care-mi vine în minte ca să fiu autentic: m-am speriat pentru că am impresia că totul merge nefiresc de repede…apropierea mă refer…se întâmplă foarte repede şi am sentimentul că pentru a fi normal, eu trebuie să temperez, să încetinesc puţin lucrurile pentru a le controla…ţie nu ţi se pare la fel?”…am ales să tac. Mi-era teamă că expansiunea şi entuziasmul ce mă caracterizează să nu te pună pe fugă…

Refuz să cred că nu te voi întâlni pe tine, singurul care vei reuşi să-mi oglindeşti întrebările în alte întrebări care ne vor ţine nopţile treji ca să descifrăm mesajele sufletelor ce nu vor să doarmă!

O să zbori cu mine..ai să vezi! Ţi-am spus cândva şi nu m-ai crezut…O să o faci pentru tine şi dacă motivul nu-ţi este suficient, am să-ţi fiu eu argumentul pentru care ai să-ţi pui grijile-n valiză şi ai să-mi respiri entuziasmul ca să poţi să crezi în călătoria noastră ce nu poate respira decât aerul înălţimilor…

“Dincolo de oglindă mă poţi găsi aşteptând să te întâlnesc, pentru că imaginea ta ascunde umbrele pe care nu le desluşesc pe chipul meu şi care au să mă înveţe să mă cunosc şi altfel…”

________________________________________________________________

“Voi rezista, promit, dar doar cu gândul că vei veni să mă întâlneşti înainte să mor, pentru că singură nu-mi mai ajung. E foame şi criză la mine de dor şi tandreţe, deşi nu ţi-am vorbit de ea…”

________________________________________________________________

“Voi rupe bucăţi din mine de-o fi nevoie, ca să-ţi las urme pe drumul ce duce la mine ca să mă poţi găsi. Ştiu că tu vei împleti apoi din bucăţi, fiinţa pe care o vei iubi, cu dăruirea celui care i-a desăvârşit frumuseţea!”

________________________________________________________________

“Serile mi-s cele mai grele… singurătatea mi-atârnă greu de suflet şi-mi aminteşte dorinţa uitată şi neîmplinită de a-mi întâlni mâinile cu ale tale, pentru a îmbrăţişa tandreţea de care mi-e sete de mă usuc.”